fardare definitie

credit rapid online ifn

fardáre s. f., g.-d. art. fardắrii substantiv femininfardare

FARDÁRE s. f. Acțiunea de a (se) farda și rezultatul ei; boire, sulimenire. – V. farda. substantiv femininfardare

credit rapid online ifn

FARDÁ vb. I. tr., refl. A (se) vopsi, a (se) da cu fard. [< fr. farder]. verb tranzitivfarda

FARDÁ vb. I. tr., refl. a (se) vopsi, a (se) da cu fard. II. tr. a izola, în scop de protejare, mărfurile din hambarele unei nave, cu ajutorul unui material de separare. (< fr. farder) verb tranzitivfarda

fardá (a ~) vb., ind. prez. 3 fardeáză verb tranzitivfarda

fardà v. a se sulemeni (= fr. farder). verb tranzitivfardà

FARDÁ, fardez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) da cu fard; a (se) sulimeni, a (se) boi1. – Din fr. farder. verb tranzitivfarda

FARDÁ, fardez, vb. I. Refl. A se vopsi, a se da cu fard pe obraji, pe buze etc.; (învechit) a se sulemeni. ◊ Tranz. A-și farda obrazul. verb tranzitivfarda

*fardéz v. tr. (fr. farder). Barb. Dreg, sulemenesc. V. refl. Mă daŭ cu fard. verb tranzitivfardez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluifardare

fardare  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fardare fardarea
plural fardări fardările
genitiv-dativ singular fardări fardării
plural fardări fardărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z