Alege sensul dorit: faraon -substantiv masculin faraon -substantiv neutru faraon -temporar

faraon definitie

FARAÓN s.m. Titlu purtat de vechii regi egipteni. [Pron. -ra-on. / < gr. pharaon, cf. fr. pharaon]. substantiv masculinfaraon

FARAÓN s. m. 1. titlu purtat de regii Egiptului antic. 2. rasă foarte veche de câini, tipul clasic al ogarilor, favoritul faraonilor (1). (< fr. pharaon, lat., gr. pharao) substantiv masculinfaraon

faraón (-ni), s. m.1. Titlu purtat de vechii regi ai Egiptului. – 2. Țigan. – 3. Nume al unui joc de cărți. Gr. φαραῶ, prin intermediul sl. faraonŭ, și modern din fr. pharaon (Tagliavini, Arch. Rom., XVI, 370). Explicația sensului 2 este aceeași cu a cuvîntului țigan; cu sensul 3 are pl. faraoane.Der. faraoană, s. f. (țigancă); faraonit, s. m. (înv., egiptean). substantiv masculinfaraon

faraon, faraoni s. m. 1. (iron., glum.) țigan. 2. șeful unei bande de hoți. substantiv masculinfaraon

Faraon m. numele biblic al vechilor regi egipteni. substantiv masculinfaraon

faraón s.m. 1 Titlu purtat de regii Egiptului antic (care se considerau de natură divină și stăpâni deplini ai teritoriului și ai populației țării). ♦ Persoană care avea acest titlu. ♦ Ext. Rasă foarte veche de câini, tipul clasic al ogarilor, favoritul faraonilor. 2 (fam., iron. sau glum.) Țigan. 3 Eufem. (pop.) Diavol. 4 Numele unui joc de cărți. • pl. -i. / <slav. фарао(нъ), ngr. φαραώ, fr. pharaon; cf. lat. pharaon, -onis, gr. φαραώ <cuv. egiptean. substantiv masculinfaraon

faraon m. 1. porecla țiganilor pe cari poporul îi crede originari din Egipt (v. ighiptean); 2. un fel de joc în cărți, la fel cu stosul: și-a pierdut starea în cărți jucând faraonul AL. ║ a. se zice de o varietate de pere: pere faraoane. [Dela Faraon]. substantiv masculinfaraon

FARAÓN, faraoni, s. m. 1. Titlu pe care îl purtau vechii regi ai Egiptului; persoană care avea acest titlu. ♦ (Fam., ir. sau glumeț) Țigan. 2. (Înv.) Numele unui joc de cărți. – Din fr. pharaon. substantiv masculinfaraon

FARAÓN, faraoni, s. m. 1. Titlu pe care îl purtau vechii regi ai Egiptului. Cea mai mare împărăție, după a faraonilor egipteni, a împăraților persieni a fost. SADOVEANU, D. P. 7. Ca să vîneze lei și tigri, girafe și gazele, ba chiar iepuri și cocori, faraonii Egiptului, despoții Asiriei și tiranii perși rădicau în picioare ordii și popoare întregi. ODOBESCU, S. III 79. 2. (Învechit) Numele unui joc de cărți. Ghiță Faraonescu, cel ce și-a pierdut starea în cărți jucînd faraonul... un om cu o casă de copii, care au rămas muritori de foame din pricina lui. ALECSANDRI, T. 1699. substantiv masculinfaraon

Faraoni pl. sat în ținutul Romanului; locuit od. de familii în mare parte catolice: 1500 loc. substantiv masculinfaraoni

faraón (joc) s. n., pl. faraoane substantiv neutrufaraon

faraón s.m. 1 Titlu purtat de regii Egiptului antic (care se considerau de natură divină și stăpâni deplini ai teritoriului și ai populației țării). ♦ Persoană care avea acest titlu. ♦ Ext. Rasă foarte veche de câini, tipul clasic al ogarilor, favoritul faraonilor. 2 (fam., iron. sau glum.) Țigan. 3 Eufem. (pop.) Diavol. 4 Numele unui joc de cărți. • pl. -i. / <slav. фарао(нъ), ngr. φαραώ, fr. pharaon; cf. lat. pharaon, -onis, gr. φαραώ <cuv. egiptean. substantiv neutrufaraon

faraón, -oánă s. (d. faraon, rege egiptenesc [!]). Iron. Țigan (adică venit din sud, pe unde-s oamenĭ maĭ negricĭoșĭ, ca și sp. Gitano, Țigan, adică „Egiptean”). Sec. 19 (fr. pharaon). Un fel de stos. Adj. Găinĭ faraoane, un fel de găinĭ foarte micĭ. V. nadolean. substantiv neutrufaraon

faraon m. 1. porecla țiganilor pe cari poporul îi crede originari din Egipt (v. ighiptean); 2. un fel de joc în cărți, la fel cu stosul: și-a pierdut starea în cărți jucând faraonul AL. ║ a. se zice de o varietate de pere: pere faraoane. [Dela Faraon]. substantiv neutrufaraon

FARAÓN, faraoni, s. m. 1. Titlu pe care îl purtau vechii regi ai Egiptului; persoană care avea acest titlu. ♦ (Fam., ir. sau glumeț) Țigan. 2. (Înv.) Numele unui joc de cărți. – Din fr. pharaon. substantiv neutrufaraon

faraón s. m., pl. faraóni temporarfaraon

FARAÓN, faraoni, s. m. 1. Titlu pe care îl purtau vechii regi ai Egiptului; persoană care avea acest titlu. ♦ (Fam., ir. sau glumeț) Țigan. 2. (Înv.) Numele unui joc de cărți. – Din fr. pharaon. temporarfaraon

faraon m. 1. porecla țiganilor pe cari poporul îi crede originari din Egipt (v. ighiptean); 2. un fel de joc în cărți, la fel cu stosul: și-a pierdut starea în cărți jucând faraonul AL. ║ a. se zice de o varietate de pere: pere faraoane. [Dela Faraon]. temporarfaraon

FARAÓN, faraoni, s. m. 1. Titlu pe care îl purtau vechii regi ai Egiptului; persoană care avea acest titlu. ♦ (Fam., ir. sau glumeț) Țigan. 2. (Înv.) Numele unui joc de cărți. – Din fr. pharaon. temporarfaraon

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluifaraon

faraon  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular faraon faraonul
plural faraoane faraoanele
genitiv-dativ singular faraon faraonului
plural faraoane faraoanelor
faraon  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular faraon faraonul
plural faraoane faraoanele
genitiv-dativ singular faraon faraonului
plural faraoane faraoanelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z