FANTEZÍST, -Ă adj., s.m. și f. (Scriitor etc.) care se conduce mai mult după imaginație. ♦ Bazat pe fantezie; plăsmuit, născocit. [< fr. fantaisiste]. adjectivfantezist
FANTEZÍST, -Ă adj., s. m. f. (scriitor, artist) care se conduce mai mult după imaginație. ◊ bazat pe fantezie; născocit. (< fr. fantaisiste) adjectivfantezist
fantezíst adj. m., pl. fantezíști; f. fantezístă, pl. fantezíste adjectivfantezist
FANTEZÍST, -Ă, fanteziști, -ste, adj. 1. Care nu are nimic comun cu realitatea, care este un produs al imaginației. 2. (Despre oameni) Care este (sau se lasă) dominat de idei fantastice, ireale ori nerealizabile. 3. (Despre manifestări, creații etc. ale oamenilor) Care este lipsit de orice bază reală, care trădează pe omul fantezist (2). – Din fr. fantaisiste. adjectivfantezist
FANTEZÍST, -Ă, fanteziști, -ste, adj. 1. Care se lasă condus prea mult de imaginație, plin de fantezie. Poet fantezist. ▭ Totul părea cizelat cu finețe fantezistă, în joacă, de natura care s-a distrat între două exemplare « serioase » de umanitate să-și creeze o miniatură. C. PETRESCU, Î. I 192. Pe vechea stradă Armenească... erau două unghere ocrotite de arhitectura fantezistă a caselor străbune. ANGHEL, PR. 51. 2. (Despre o informație, o idee, o realizare) Care se depărtează de realitate, lipsit de temei, bazat pe fantezie, născocit. Știri fanteziste. Teorii fanteziste. adjectivfantezist
fantezist adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | fantezist | fantezistul | fantezistă | fantezista |
plural | fanteziști | fanteziștii | fanteziste | fantezistele | |
genitiv-dativ | singular | fantezist | fantezistului | fanteziste | fantezistei |
plural | fanteziști | fanteziștilor | fanteziste | fantezistelor |