FANTÁST, -Ă adj. Plăsmuit, ireal, neobișnuit. // s.m. și f. Visător, om cu idei fantastice, original. [< germ. Phantast]. substantiv masculin și femininfantast
FANTÁST, -Ă s. m. f. om cu idei fantastice, visător, original, fantezist. (< germ. Phantast) substantiv masculin și femininfantast
fantást, -ă adj., s.m., s.f. 1 adj. Care este produs al imaginației. 2 s.m., s.f. Persoană stăpânită de idei fantastice, ireale sau nerealizabile; persoană visătoare, originală, fantezistă. Sunt un fantast. Cu capul aplecat asupra mesei, îmi făceam planuri de aur (EMIN.). • pl. -ști, -ste. / <germ. Phantast, ngr. φανταστής. substantiv masculin și femininfantast
*fantást, -ă s. (vgr. phantastés). Persoană cu gusturĭ fantastice. substantiv masculin și femininfantast
fantást (visător) (livr.) s. m., pl. fantáști substantiv masculin și femininfantast
fantast m. om cu fantazii, bizar. substantiv masculin și femininfantast
FANTÁST, -Ă, fantaști, -ste, s. m. și f. (Livr.) Persoană dominată de idei fantastice, ireale sau nerealizabile. – Din germ. Phantast. substantiv masculin și femininfantast
FANTÁST, fantaști, s. m. Persoană care se lasă în voia imaginației avînd idei sau purtări originale, extravagante. E un tip de fantast boem, fugărind stelele, izbucnind în încăierări, mișcat de o inteligență mobilă, condus însă prea des de porniri instinctuale. CONTEMPORANUL, S. II, nr. 1949, 126, 5/1. substantiv masculin și femininfantast
fantástă (visătoare) (livr.) s. f., g.-d. fantástei; pl. fantáste substantiv masculin și femininfantastă
fantast substantiv masculin și feminin | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | fantast | fantastul | fantastă | fantasta |
plural | fantaști | fantaștii | fantaste | fantastele | |
genitiv-dativ | singular | fantast | fantastului | fantaste | fantastei |
plural | fantaști | fantaștilor | fantaste | fantastelor |