fana definitie

credit rapid online ifn

FANÁ vb. I. refl. A se ofili, a se trece, a se veșteji. [< fr. faner]. verbfana

FANÁ vb. refl. a se ofili, a se trece, a se veșteji. (< fr. faner) verbfana

credit rapid online ifn

!faná (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se faneáză verbfana

FANÁ, fanez, vb. I. Refl. (Despre flori și legume; p. ext. despre oameni) A-și pierde prospețimea; a se trece, a se ofili, a se veșteji. – Din fr. faner. verbfana

FANÁ, fanez, vb. I. Refl. (Franțuzism; despre flori și despre persoane) A-și pierde prospețimea, a se ofili. verbfana

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluifana

fana  verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)fana fanare fanat fanând singular plural
fanând fanați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) fanez (să)fanez fanam fanai fanasem
a II-a (tu) fanezi (să)fanezi fanai fanași fanaseși
a III-a (el, ea) fanea (să)fanai fana fană fanase
plural I (noi) fanăm (să)fanăm fanam fanarăm fanaserăm
a II-a (voi) fanați (să)fanați fanați fanarăți fanaserăți
a III-a (ei, ele) fanea (să)faneze fanau fana fanaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z