reduceri si promotii 2018
Definitie falsificat - ce inseamna falsificat - Dex Online

falsificat definitie

FALSIFICÁT, -Ă, falsificați, -te, adj. Imitat, schimbat, transformat etc. astfel încât să pară autentic, cu scopul de a înșela. [Var.: (pop.) falșificát, -ă adj.] – V. falsifica. adjectiv falsificat

FALSIFICÁT, -Ă, falsificați, -te, adj. Imitat cu scopul de a înșela; alterat, denaturat, contrafăcut. Vi s-au adus învinuiri evident false, s-au depus împotriva voastră probe falsificate. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 383, 1/5. – Variantă: falșificát, -ă adj. adjectiv falsificat

FALȘIFICÁT, -Ă adj. v. falsificat. adjectiv falșificat

FALȘIFICÁT, -Ă adj. v. falsificat. adjectiv falșificat

FALSIFICÁT, -Ă, falsificați, -te, adj. Imitat, schimbat, transformat etc. astfel încât să pară autentic, cu scopul de a înșela. [Var.: (pop.) falșificát, -ă adj.] – V. falsifica. adjectiv falsificat

FALSIFICÁT, -Ă, falsificați, -te, adj. Imitat cu scopul de a înșela; alterat, denaturat, contrafăcut. Vi s-au adus învinuiri evident false, s-au depus împotriva voastră probe falsificate. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 383, 1/5. – Variantă: falșificát, -ă adj. adjectiv falsificat

*falsífic, a v. tr. (lat. falsifico, -áre, construit ca și codific). Fac fals, alterez ca să înșel: a falsifica un act, o monetă [!], o băutură; îmĭ falsific vorba. – Greșit falșífic. verb tranzitiv falsific

*falsífic, a v. tr. (lat. falsifico, -áre, construit ca și codific). Fac fals, alterez ca să înșel: a falsifica un act, o monetă [!], o băutură; îmĭ falsific vorba. – Greșit falșífic. verb tranzitiv falsific

FALSIFICÁ vb. I. tr. 1. A face un lucru să semene cu altul cu intenția de a înșela; a contraface. 2. A prezenta altfel decât este; a denatura. [P.i. falsífic, 3,6 -ică, var. falșifica vb. I. / < it. falsificare, fr. falsifier, cf. lat. falsus – fals, facere – a face]. verb tranzitiv falsifica

FALSIFICÁ vb. tr. 1. a face un lucru să semene cu altul, cu intenția de a înșela; a contraface. 2. a denatura. (< fr. falsifier, lat. falsificare) verb tranzitiv falsifica

falsificá (a ~) vb., ind. prez. 3 falsífică verb tranzitiv falsifica

falsificà v. 1. a contraface sau imita ceva cu intențiunea de a înșela: a falsifica un contract; 2. a altera prin amestecare: a falsifica vinul. verb tranzitiv falsificà

FALȘIFICÁ vb. I. v. falsifica. verb tranzitiv falșifica

falsificà v. 1. a contraface sau imita ceva cu intențiunea de a înșela: a falsifica un contract; 2. a altera prin amestecare: a falsifica vinul. verb tranzitiv falsificà

FALSIFICÁ, falsífic, vb. I. Tranz. 1. A alcătui, a confecționa un lucru asemănător cu altul, cu scopul de a înșela; a plăsmui; a contraface. ♦ Spec. (Jur.) A comite un fals (II). 2. A prezenta ceva altfel decât este în realitate; a denatura, a deforma, a altera. [Var.: (pop.) falșificá vb. I] – Din fr. falsifier, lat. falsificare. verb tranzitiv falsifica

FALSIFICÁ, falsífic, vb. I. Tranz. 1. A alcătui, a confecționa un lucru asemănător cu altul, cu scopul de a înșela; a plăsmui, a contraface, a plastografia. Pentru ce ai falsificat dosarul?...N-am falsificat nimic. BARANGA, I. 215. 2. A prezenta altfel decît este de fapt; a denatura. Presa timpului a căutat în toate chipurile să bagatelizeze opera dramatică a lui Caragiale, să-i falsifice adevărata-i și adînca-i semnificație. V. ROM. ianuarie 1952, 225. – Variantă: falșificá vb. I. verb tranzitiv falsifica

FALȘIFICÁ vb. I v. falsifica. verb tranzitiv falșifica

FALȘIFICÁ vb. I v. falsifica. verb tranzitiv falșifica

FALSIFICÁ, falsífic, vb. I. Tranz. 1. A alcătui, a confecționa un lucru asemănător cu altul, cu scopul de a înșela; a plăsmui; a contraface. ♦ Spec. (Jur.) A comite un fals (II). 2. A prezenta ceva altfel decât este în realitate; a denatura, a deforma, a altera. [Var.: (pop.) falșificá vb. I] – Din fr. falsifier, lat. falsificare. verb tranzitiv falsifica

FALSIFICÁ, falsífic, vb. I. Tranz. 1. A alcătui, a confecționa un lucru asemănător cu altul, cu scopul de a înșela; a plăsmui, a contraface, a plastografia. Pentru ce ai falsificat dosarul?...N-am falsificat nimic. BARANGA, I. 215. 2. A prezenta altfel decît este de fapt; a denatura. Presa timpului a căutat în toate chipurile să bagatelizeze opera dramatică a lui Caragiale, să-i falsifice adevărata-i și adînca-i semnificație. V. ROM. ianuarie 1952, 225. – Variantă: falșificá vb. I. verb tranzitiv falsifica

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului falsificat

falsificat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular falsificat falsificatul falsifica falsificata
plural falsificați falsificații falsificate falsificatele
genitiv-dativ singular falsificat falsificatului falsificate falsificatei
plural falsificați falsificaților falsificate falsificatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z