falchídion s. n. – (Înv.) Parte procentuală asigurată de lege moștenitorilor direcți: după codul din 1814, constituia 33 (la sută) din moștenire, dacă numărul copiilor era mai mic de patru, și 50 (la sută), dacă era mai mare. Ngr. φαλϰίδιον (sec. XVII), din lat. lex Falcidia. temporarfalchidion