reduceri si promotii 2018
Definitie falșificare - ce inseamna falșificare - Dex Online

falșificare definitie

falsificare f. 1. acțiunea de a falsifica; 2. lucru falsificat. substantiv feminin falsificare

FALSIFICÁRE, falsificări, s. f. Acțiunea de a falsifica și rezultatul ei; contrafacere. [Var.: (pop.) falșificáre s. f.] – V. falsifica. substantiv feminin falsificare

FALȘIFICÁRE s. f. v. falsificare. substantiv feminin falșificare

FALSIFICÁRE, falsificări, s. f. Acțiunea de a fal­sifica; alterare, denaturare, contrafacere. Falsificarea realității, așezarea la temelia operei dramatice a unui con­flict inventat fac ca întreaga piesă să devină nerealistă, artificială. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 300, 2/4. – Variantă: falșificáre s. f. substantiv feminin falsificare

FALȘIFICÁRE s. f. v. falsificare. substantiv feminin falșificare

FALSIFICÁRE s.f. Acțiunea de a falsifica și rezultatul ei; falsificație. [< falsifica]. substantiv feminin falsificare

falsificáre s. f., g.-d. art. falsificắrii; pl. falsificắri substantiv feminin falsificare

falsificare f. 1. acțiunea de a falsifica; 2. lucru falsificat. substantiv feminin falsificare

FALSIFICÁRE, falsificări, s. f. Acțiunea de a falsifica și rezultatul ei; contrafacere. [Var.: (pop.) falșificáre s. f.] – V. falsifica. substantiv feminin falsificare

FALSIFICÁRE, falsificări, s. f. Acțiunea de a fal­sifica; alterare, denaturare, contrafacere. Falsificarea realității, așezarea la temelia operei dramatice a unui con­flict inventat fac ca întreaga piesă să devină nerealistă, artificială. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 300, 2/4. – Variantă: falșificáre s. f. substantiv feminin falsificare

*falsificațiúne f. (d. falsific). Acțiunea de a falsifica. – Și -áție, dar ob. -áre. substantiv feminin falsificațiune

*falsífic, a v. tr. (lat. falsifico, -áre, construit ca și codific). Fac fals, alterez ca să înșel: a falsifica un act, o monetă [!], o băutură; îmĭ falsific vorba. – Greșit falșífic. verb tranzitiv falsific

*falsífic, a v. tr. (lat. falsifico, -áre, construit ca și codific). Fac fals, alterez ca să înșel: a falsifica un act, o monetă [!], o băutură; îmĭ falsific vorba. – Greșit falșífic. verb tranzitiv falsific

FALSIFICÁ vb. I. tr. 1. A face un lucru să semene cu altul cu intenția de a înșela; a contraface. 2. A prezenta altfel decât este; a denatura. [P.i. falsífic, 3,6 -ică, var. falșifica vb. I. / < it. falsificare, fr. falsifier, cf. lat. falsus – fals, facere – a face]. verb tranzitiv falsifica

FALSIFICÁ vb. tr. 1. a face un lucru să semene cu altul, cu intenția de a înșela; a contraface. 2. a denatura. (< fr. falsifier, lat. falsificare) verb tranzitiv falsifica

falsificá (a ~) vb., ind. prez. 3 falsífică verb tranzitiv falsifica

falsificà v. 1. a contraface sau imita ceva cu intențiunea de a înșela: a falsifica un contract; 2. a altera prin amestecare: a falsifica vinul. verb tranzitiv falsificà

FALSIFICÁ, falsífic, vb. I. Tranz. 1. A alcătui, a confecționa un lucru asemănător cu altul, cu scopul de a înșela; a plăsmui; a contraface. ♦ Spec. (Jur.) A comite un fals (II). 2. A prezenta ceva altfel decât este în realitate; a denatura, a deforma, a altera. [Var.: (pop.) falșificá vb. I] – Din fr. falsifier, lat. falsificare. verb tranzitiv falsifica

FALSIFICÁ, falsífic, vb. I. Tranz. 1. A alcătui, a confecționa un lucru asemănător cu altul, cu scopul de a înșela; a plăsmui, a contraface, a plastografia. Pentru ce ai falsificat dosarul?...N-am falsificat nimic. BARANGA, I. 215. 2. A prezenta altfel decît este de fapt; a denatura. Presa timpului a căutat în toate chipurile să bagatelizeze opera dramatică a lui Caragiale, să-i falsifice adevărata-i și adînca-i semnificație. V. ROM. ianuarie 1952, 225. – Variantă: falșificá vb. I. verb tranzitiv falsifica

FALȘIFICÁ vb. I. v. falsifica. verb tranzitiv falșifica

falsificà v. 1. a contraface sau imita ceva cu intențiunea de a înșela: a falsifica un contract; 2. a altera prin amestecare: a falsifica vinul. verb tranzitiv falsificà

FALȘIFICÁ vb. I v. falsifica. verb tranzitiv falșifica

FALȘIFICÁ vb. I v. falsifica. verb tranzitiv falșifica

FALSIFICÁ, falsífic, vb. I. Tranz. 1. A alcătui, a confecționa un lucru asemănător cu altul, cu scopul de a înșela; a plăsmui; a contraface. ♦ Spec. (Jur.) A comite un fals (II). 2. A prezenta ceva altfel decât este în realitate; a denatura, a deforma, a altera. [Var.: (pop.) falșificá vb. I] – Din fr. falsifier, lat. falsificare. verb tranzitiv falsifica

FALSIFICÁ, falsífic, vb. I. Tranz. 1. A alcătui, a confecționa un lucru asemănător cu altul, cu scopul de a înșela; a plăsmui, a contraface, a plastografia. Pentru ce ai falsificat dosarul?...N-am falsificat nimic. BARANGA, I. 215. 2. A prezenta altfel decît este de fapt; a denatura. Presa timpului a căutat în toate chipurile să bagatelizeze opera dramatică a lui Caragiale, să-i falsifice adevărata-i și adînca-i semnificație. V. ROM. ianuarie 1952, 225. – Variantă: falșificá vb. I. verb tranzitiv falsifica

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului falșificare

falșificare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular falșificare falșificarea
plural falșificări falșificările
genitiv-dativ singular falșificări falșificării
plural falșificări falșificărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z