reduceri si promotii 2018
Definitie faianță - ce inseamna faianță - Dex Online

faianță definitie

FAIÁNȚĂ s.f. Ceramică poroasă, smălțuită, care imită porțelanul și din care se fac obiecte casnice, de laborator etc. [Gen. -ței. / < fr. faience, cf. it. Faenza – oraș în Italia]. substantiv feminin faianță

FAIÁNȚĂ s. f. ceramică poroasă, smălțuită, care imită porțelanul și din care se fac obiecte casnice, de laborator etc. (< fr. faïence, it. faenza) substantiv feminin faianță

*faĭánță f., pl. e (fr. fayence și faïence, d. Faenza, oraș în Italia, unde se fabricaŭ în ainte [!] vasele de faĭanță). Lut de făcut vase de bucătărie și p. alte uzurĭ domestice. (Faĭanța e opacă, de o calitate maĭ bună de cît [!] lutu ordinar, dar inferioară porțelanuluĭ). V. maĭolică. substantiv feminin faĭanță

faiánță s. f., g.-d. art. faiánței; pl. faiánțe substantiv feminin faianță

faianță f. olărie lustruită sau smălțuită, intermediară între olăria ordinară de pământ și între porțelan. substantiv feminin faianță

FAIÁNȚĂ, faianțe, s. f. Produs ceramic (sub formă de plăci) cu masa albă, poroasă, acoperită cu smalț, asemănător cu porțelanul, fabricat prin ardere dintr-un amestec de caolin, feldspat, cuarț etc. ♦ Obiect de olărie făcut din acest produs ceramic (adesea colorat). – Din fr. faïence, it. faenza. substantiv feminin faianță

FAIÁNȚĂ s. f. Produs ceramic poros, lustruit sau smălțuit, care imită porțelanul și se folosește la fabricarea unor obiecte casnice, de laborator, sanitare etc. Toate camerele au alături cîte o cabină de baie cu peceți de faianță. BART, S. M. 41. substantiv feminin faianță

a pune faianță expr. (adol.) a se masturba. substantiv feminin apunefaianță

a da cu mucii de faianță expr. (adol.) a se masturba. substantiv feminin adacumuciidefaianță

FAIANȚÁ vb. I. tr. A executa un placaj din plăci de faianță. [Pron. fa-ian-. / cf. fr. faiencé – care imită faianța]. verb tranzitiv faianța

FAIANȚÁ vb. tr. a executa un placaj din plăci de faianță. (< faianță) verb tranzitiv faianța

faianțá (a ~) vb., ind. prez. 3 faianțeáză verb tranzitiv faianța

FAIANȚÁ, faianțez, vb. I. Tranz. A acoperi ceva cu plăci de faianță. [Pr.: fa-ian-] – Din faianță. verb tranzitiv faianța

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului faianță

faianță   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular faianță faianța
plural faianțe faianțele
genitiv-dativ singular faianțe faianței
plural faianțe faianțelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z