FAGEDENÍSM s.n. Extensiune în profunzime sau în suprafață a unei ulcerații. [< fr. phagédénisme]. substantiv neutrufagedenism
FAGEDENÍSM s. n. extensiune în profunzime sau la suprafață a unei ulcerații. (< fr. phagédénisme) substantiv neutrufagedenism
fagedenism s.n. (med.) Ulcerație cu tendință extensivă și distructivă neobișnuită, în profunzime sau la suprafață, rebelă și fără specificitate, localizată la nivelul membrelor inferioare, adesea spontan regresivă, frecventă în țările tropicale și care poate fi consecința virulenței unor germeni sau a unui teren debilitat. • <fr. phagédénisme, engl. phagedenism; cf. lat. șt. phagĕdaena, -ae „ulcer”, gr. φαγέδαινα „ulcerație” < φαγεĩν „a mânca”. substantiv neutrufagedenism
fagedenism substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | fagedenism | fagedenismul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | fagedenism | fagedenismului |
plural | — | — |