FACOMÉTRU s.n. Instrument pentru determinarea numărului de dioptrii al unei sticle de lunetă. [< fr. phacomètre, cf. gr. phakos – lentilă, metron – măsură]. substantiv neutrufacometru
FACOMÉTRU s. n. instrument pentru determinarea numărului de dioptrii al unei sticle de lentilă. (< fr. phacomètre) substantiv neutrufacometru
facometru substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | facometru | facometrul |
plural | facometre | facometrele | |
genitiv-dativ | singular | facometru | facometrului |
plural | facometre | facometrelor |