EXPRESIVITÁTE s.f. Calitatea de a fi expresiv; exprimare vie, clară, plastică. [Cf. fr. expressivité]. substantiv femininexpresivitate
EXPRESIVITÁTE s. f. 1. calitatea de a fi expresiv. 2. grad de manifestare fenotipică a unui caracter, a unei însușiri controlate de o genă. (< fr. expressivité) substantiv femininexpresivitate
expresivitáte s. f., g.-d. art. expresivitắții substantiv femininexpresivitate
EXPRESIVITÁTE s. f. Calitatea, capacitatea de a fi expresiv; exprimare vie, clară, plastică. – Din fr. expressivité. substantiv femininexpresivitate
EXPRESIVITÁTE s. f. Calitatea de a fi expresiv, capacitate de a exprima în chip plastic, clar, idei, sentimente etc. Cei care folosesc cuvinte de argou de dragul expresivității lor trebuie să le părăsească imediat ce încep să se răspîndească, pentru că o dată ce sînt întrebuințate frecvent cuvintele pierd culoarea particulară care le făcea expresive. GRAUR, F. L. 84. substantiv femininexpresivitate
expresivitate substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | expresivitate | expresivitatea |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | expresivități | expresivității |
plural | — | — |