EXPLORÁȚIE s.f. Explorare. [Gen. -iei, var. explorațiune s.f. / cf. fr. exploration, lat. exploratio]. substantiv femininexplorație
exploráție (rar) (-ți-e) s. f., art. exploráția (-ți-a), g.-d. art. exploráției; pl. exploráții, art. exploráțiile (-ți-i-) substantiv femininexplorație
EXPLORÁȚIE, explorații, s. f. (Rar) Explorare. – Din fr. exploration, lat. exploratio. substantiv femininexplorație
*explorațiúne f. (lat. explorátio, -ónis). Acțiunea de a explora. – Și -áție, dar ob. -áre. substantiv femininexplorațiune
explorație | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | explorație | explorația |
plural | explorații | explorațiile | |
genitiv-dativ | singular | explorații | explorației |
plural | explorații | explorațiilor |