experimental definitie

EXPERIMENTÁL, -Ă adj. (adesea adv.) (Pe cale) de experiență, bazat pe experiență. [Cf. fr. expérimental]. adjectivexperimental

EXPERIMENTÁL, -Ă adj. (și adv.) bazat pe experiență, rezultat din experiență, cu titlu de încercare. (< fr. expérimental, lat. experimentalis) adjectivexperimental

*experimentál, -ă adj. Fundat pe experiență: fizica experimentală. Adv. În mod experimental. adjectivexperimental

experimentál adj. m., pl. experimentáli; f. experimentálă, pl. experimentále adjectivexperimental

experimental a. fundat pe experiență: metodă experimentală. adjectivexperimental

EXPERIMENTÁL, -Ă, experimentali, -e, adj. (Adesea adverbial) De experiență, bazat pe experiență, rezultat din experiență; cu titlu de încercare. – Din fr. expérimental, lat. experimentalis. adjectivexperimental

EXPERIMENTÁL, -Ă, experimentali, -e, adj. De expe­riență, bazat pe experiență, rezultat din experiență. Stațiune agricolă experimentală. Cunoștințe dobîndite pe cale experimentală. Metodă experimentală. ◊ (Adverbial) Dovedește experimental ceea ce spune. C. PETRESCU, Î. I 15. adjectivexperimental

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiexperimental

experimental  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular experimental experimentalul experimenta experimentala
plural experimentali experimentalii experimentale experimentalele
genitiv-dativ singular experimental experimentalului experimentale experimentalei
plural experimentali experimentalilor experimentale experimentalelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z