exorta definitie

credit rapid online ifn

EXORTÁ vb. I. tr. (Liv.) A înflăcăra, a îndemna o persoană sau o colectivitate (prin cuvinte, prin discursuri etc.). [Var. exhorta vb. I. / < fr. exhorter, cf. lat. exhortare]. verb tranzitivexorta

EXORTÁ vb. tr. a înflăcăra, a îndemna o persoană sau o colectivitate (prin cuvinte, discursuri etc.). (< fr. exhorter, lat. exhortari) verb tranzitivexorta

credit rapid online ifn

exortá (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 exorteáză verb tranzitivexorta

EXORTÁ, exortez, vb. I. Tranz. (Livr.) A înflăcăra, a îndemna o persoană sau o colectivitate (prin cuvinte). – Din fr. exhorter, lat. exhortari. verb tranzitivexorta

*exortéz v. tr. (lat. ex-hortári). Rar. Îndemn. verb tranzitivexortez

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiexorta

exorta  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)exorta exortare exortat exortând singular plural
exortând exortați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) exortez (să)exortez exortam exortai exortasem
a II-a (tu) exortezi (să)exortezi exortai exortași exortaseși
a III-a (el, ea) exortea (să)exortai exorta exortă exortase
plural I (noi) exortăm (să)exortăm exortam exortarăm exortaserăm
a II-a (voi) exortați (să)exortați exortați exortarăți exortaserăți
a III-a (ei, ele) exortea (să)exorteze exortau exorta exortaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z