EXOREÍSM s.n. Caracter exoreic. [Pron. -re-ism. / < fr. exoréisme]. substantiv neutruexoreism
EXOREÍSM s. n. caracterul, situația a ceea ce este exoreic. (< fr. exoréisme) substantiv neutruexoreism
exoreism substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | exoreism | exoreismul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | exoreism | exoreismului |
plural | — | — |