EXORBITÁNT, -Ă adj. (Despre prețuri) Mare, excesiv, exagerat. [< fr. exorbitant]. adjectivexorbitant
EXORBITÁNT, -Ă adj. deosebit de mare, excesiv, exagerat, enorm. (< fr. exorbitant, lat. exorbitans) adjectivexorbitant
*exorbitánt, -ă adj. (lat. exórbitans, d. ex-órbito, -áre, a ĭeși din orbită, din cale). Excesiv, afară din cale, peste măsură: prețurĭ exorbitante. Adv. În mod exorbitant. adjectivexorbitant
!exorbitánt (e-xor-/ex-or-) adj. m., pl. exorbitánți; f. exorbitántă, pl. exorbitánte adjectivexorbitant
EXORBITÁNT, -Ă, exorbitanți, -te, adj. Care întrece cu mult limita normală (în privința prețului, a pretențiilor cuiva etc.); excesiv. – Din fr. exorbitant, lat. exorbitans, -ntis. adjectivexorbitant
EXORBITÁNT, -Ă, exorbitanți, -te, adj. (Despre sume de bani, despre prețuri) Care întrece cu mult măsura, exagerat, excesiv. Îi spuse că, în cele trei luni cît a stat în străinătate, a avut cheltuieli exorbitante. REBREANU, R. I 167. adjectivexorbitant
exorbitant adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | exorbitant | exorbitantul | exorbitantă | exorbitanta |
plural | exorbitanți | exorbitanții | exorbitante | exorbitantele | |
genitiv-dativ | singular | exorbitant | exorbitantului | exorbitante | exorbitantei |
plural | exorbitanți | exorbitanților | exorbitante | exorbitantelor |