reduceri si promotii 2018
Definitie exclusiv - ce inseamna exclusiv - Dex Online

exclusiv definitie

EXCLUSÍV, -Ă adj. Care se exclude unul pe altul. ♦ Referitor la un singur lucru. // adv. Excluzându-se orice altă posibilitate. ♦ În afară de, exceptând. [Pron. ecs-clu-, var. excluziv, -ă adj. / cf. fr. exclusif]. adjectiv exclusiv

EXCLUSÍV, -Ă I. adj. (despre noțiuni abstracte) care se exclud unul pe altul; incompatibil cu altceva. ◊ referitor la un singur lucru. II. adv. cu excluderea altor posibilități, în afară de. ◊ numai. (< fr. exclusif, lat. exclusivus) adjectiv exclusiv

*excluzív, -ă adj. (mlat. exclusivus). Incompatibil cu alt-ceva: un drept excluziv al altuĭa. Care, pin [!] privilegiŭ, e al uneĭ persoane orĭ societățĭ: e o proprietate excluzivă a sa. Care nu admite ceĭa ce e opus ideilor sau gustuluĭ lui: om excluziv. Adv. Numaĭ și numaĭ: a te interesa excluziv de un lucru. Pînă la Septembre excluziv, pînă la sfărșitu luĭ Aŭgust. adjectiv excluziv

exclusív adj. m., pl. exclusívi; f. exclusívă, pl. exclusíve adjectiv exclusiv

excluziv a. 1. care exclude, care are puterea de a exclude; 2. care aparține propriu, fără împărtășire: dreptul de vot e privilegiul excluziv al cetățenilor; 3. care nu admite ceeace contrariază opiniunile, gustul: nu fi excluziv. ║ adv. 1. numai și numai: compus excluziv din copii; 2. necoprinzând, în afară de: dela Maiu până la Octomvrie excluziv. adjectiv excluziv

EXCLUSÍV, -Ă, exclusivi, -e, adj., adv. 1. Adj. (Despre noțiuni abstracte) Care se exclude unul pe altul, care este incompatibil cu altceva. ♦ Care se referă, se limitează la un singur lucru. Pasiune exclusivă pentru șah. 2. Adv. Cu excluderea oricăror altor posibilități, exceptând. ♦ Numai (și numai). ♦ În afară de... Până la 1 aprilie exclusiv. – Din fr. exclusif, lat. exclusivus. adjectiv exclusiv

EXCLUSÍV1 adv. Cu excluderea oricăror altor posibi­lități; numai (și numai). Toate cîte îmi spui... se reduc, exclusiv, la o simplă chestiune de conștiință și de expe­riență personală. GALACTION, O. I 238. Scoaterea crea­țiilor poetice exclusiv din adîncimea închipuirii e vătă­mătoare. GHEREA, ST. CR. I 106. ♦ (În opoziție cu inclusiv) În afară de. Am citit pînă la pagina 30 exclusiv. Înscrierile la examen se fac pînă la 15 august exclusiv. adjectiv exclusiv

EXCLUSÍV2, -Ă, exclusivi, -e, adj. (Despre noțiuni abstracte) Care se exclude unul pe altul, care este incom­patibil cu altceva. Noțiuni cu sfere exclusive.N-avea opinii exclusive, ci era cu lenevie sceptic. CAMIL PETRESCU, U. N. 26. ♦ Care se referă la un singur lucru, care este fixat asupra unui singur lucru. Pasiune exclusivă pentru pictură. adjectiv exclusiv

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului exclusiv

exclusiv   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular exclusiv exclusivul exclusi exclusiva
plural exclusivi exclusivii exclusive exclusivele
genitiv-dativ singular exclusiv exclusivului exclusive exclusivei
plural exclusivi exclusivilor exclusive exclusivelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z