exclamațiune definitie

EXCLAMAȚIÚNE s.f. v. exclamație. substantiv feminin exclamațiune

*exclamațiúne f. (lat. exclamátio, -ónis). Acțiunea de a exclama. Strigăt de bucurie, durere ș. a. Ret. O figură pin [!] care exclamĭ, ca: O timpuri! O moravuri! (V. retorică). Semn de exclamațiune, semnu grafic care arată strigarea, compus dintr´un accent și un punct (!). – Și -áție și -áre. substantiv feminin exclamațiune

exclamați(un)e f. strigăt de bucurie, de mirare, de surprindere: punct de exclamație, semnul acesta ! substantiv feminin exclamațiune

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului exclamațiune

exclamațiune   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular exclamațiune exclamațiunea
plural exclamațiuni exclamațiunile
genitiv-dativ singular exclamațiuni exclamațiunii
plural exclamațiuni exclamațiunilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z