exagerat definitie

EXAGERÁT, -Ă adj. Care depășește proporțiile realității, care întrece adevărul, normalul. ♦ (Despre oameni) Care exagerează (importanța unor fapte etc.). // adv. Prea, din cale-afară de... [< exagera]. adjectiv exagerat

EXAGERÁT, -Ă adj. care depășește proporțiile realității, normalului. ◊ (despre oameni) care exagerează. ◊ (adv.) prea, din cale-afară de... (< exagera) adjectiv exagerat

*exagerát, -ă adj. Care are caracteru exagerațiuniĭ: raport exagerat. Adv. Exagerînd. adjectiv exagerat

exagerát adj. m., pl. exageráți; f. exagerátă, pl. exageráte adjectiv exagerat

exagerat a. care poartă caracterul exagerației. adjectiv exagerat

EXAGERÁT, -Ă, exagerați, -te, adj. Care nu se potrivește cu realitatea, depășind proporțiile ei. ♦ (Despre oameni) Care exagerează importanța reală a unor fapte. ♦ Care depășește limita normală; excesiv, abuziv. ♦ (Adverbial; legat de un adjectiv sau de un adverb prin prep. „de”, formează superlativul) Prea, din cale afară de... – V. exagera. adjectiv exagerat

EXAGERÁT, -Ă, exagerați, -te, adj. Care depășește măsura, prea mare, care nu se potrivește cu realitatea. Pe urmă a adus vorba despre situația lor veșnic nesigură, cu mutări și chirii exagerate. C. PETRESCU, A. 422. Citise-ntîmplător un critic într-o revistă cunoscută O laudă exagerată a unei proaste poetese. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 8. Dan sfîrși c-un gest mare, exa­gerat, ca și cum ar fi rîs de vorbele altuia. VLAHUȚĂ, O. A. III 32. ♦ (Despre oameni) Care exagerează importanța unor fapte. Marine, nu fi exagerat. Sînt chiar atît de vinovată fiindcă am îndrăznit să sper o lună de vacanță? BARANGA, I. 185. ♦ (Adverbial, legat de un adj. sau adv. prin prep. «de», formează superlativul) Prea, din cale-afară de... Om exagerat de fricos. adjectiv exagerat

A FI EXAGERAT DE PRETENȚIOS a face grații / mofturi / mutre / nazuri / talente. adjectiv afiexageratdepretențios

EXAGERÁ vb. I. tr. A mări, a amplifica ceva peste măsură. [< fr. exagérer, cf. lat. exagerare – a îngrămădi]. verb tranzitiv exagera

EXAGERÁ vb. tr. a mări, a amplifica ceva peste măsură. (< fr. exagérer, lat. exaggerare) verb tranzitiv exagera

exagerá (a ~) vb., ind. prez. 3 exagereáză verb tranzitiv exagera

exagerà v. 1. a adăoga la realitatea lucrurilor; 2. a covârși măsura: a exagera luxul. verb tranzitiv exagerà

EXAGERÁ, exagerez, vb. I. Tranz. A prezenta un fapt în dimensiuni mărite față de realitate, a da proporții, a amplifica peste măsură; a deforma realitatea prin mărirea proporțiilor unui fapt. – Din fr. exagérer, lat. exaggerare. verb tranzitiv exagera

EXAGERÁ, exagerez, vb. I. Tranz. (Folosit și absolut) A prezenta ceva în dimensiuni mărite față de realitate, a da proporții, a amplifica peste măsură. A exagerat pericolul.Chiar dacă Dragoș ar exagera, ca toți cei ce suferă greu, și încă durerile lui trebuie să fie crîncene. REBREANU, R. I 97. verb tranzitiv exagera

*exageréz v. tr. (fr. exaggérer, d. lat. ex-ággero, -áre, a grămădi, d. agger, grămadă, proeminență). Amplific (saŭ și micșorez) în vorbă realitatea, „fac din țînțar armăsar”: omu incult, ca și mincinosu, exagerează faptele. verb tranzitiv exagerez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului exagerat

exagerat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular exagerat exageratul exagera exagerata
plural exagerați exagerații exagerate exageratele
genitiv-dativ singular exagerat exageratului exagerate exageratei
plural exagerați exageraților exagerate exageratelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z