exaedru definitie

EXAÉDRU s.n. v. hexaedru. substantiv neutruexaedru

*exaédru n., pl. e (vgr. ῾ex, șase, și ῾édra, față). Geom. Nume dat cubuluĭ și, în general, orĭ-căruĭ solid cu șase fețe. substantiv neutruexaedru

exaedru n. Geom. solid cu 6 fețe: cubul. substantiv neutruexaedru

EXAÉDRU s. n. v. hexaedru. substantiv neutruexaedru

EXAÉDRU s. n. v. hexaedru. substantiv neutruexaedru

HEXAÉDRU, hexaedre, s. n. Poliedru cu șase fețe. [Var.: exaédru s. n.] – Din fr. hexaèdre. substantiv neutruhexaedru

HEXAÉDRU, hexaedre, s. n. Poliedru cu șase fețe. – Variantă: exaédru s. n. substantiv neutruhexaedru

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiexaedru

exaedru  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular exaedru exaedrul
plural exaedre exaedrele
genitiv-dativ singular exaedru exaedrului
plural exaedre exaedrelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z