EXACTITÁTE s.f. Calitatea de a fi exact; exactitudine. ◊ Cu exactitate = cu precizie, exact. [< exact + -itate]. substantiv femininexactitate
EXACTITÁTE s. f. calitatea de a fi exact; exactitudine. (< exact + -itate) substantiv femininexactitate
*exactitáte f. (d. exact). Calitatea de a fi exact: a verifica exactitatea unuĭ calcul, exactitatea uneĭ veștĭ. Punctualitate: exactitatea e o formă a politețeĭ. – Și exactitúdine (după fr. exactitude). Ob. egz- (după fr.). substantiv femininexactitate
exactitáte [x pron. gz] s. f., g.-d. art. exactitắții; pl. exactitắți substantiv femininexactitate
exactitate f. 1. atențiune punctuală, îngrijire; 2. preciziune. substantiv femininexactitate
EXACTITÁTE, exactități, s. f. Calitatea de a fi exact; exactitudine. ◊ Loc. adv. Cu exactitate = precis. [Pr.: eg-zac-] – Exact + suf. -itate. substantiv femininexactitate
EXACTITÁTE s. f. 1. Calitatea de a fi exact (1). Ți-aș citi lucrarea mea. Aș dori să o controlezi și d-ta din punctul de vedere al exactității. CARAGIALE, O. VII 10. 2. Punctualitate. Omul civilizat întîi după exactitate se cunoaște. REBREANU, R. I 33. substantiv femininexactitate
exactitate substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | exactitate | exactitatea |
plural | exactități | exactitățile | |
genitiv-dativ | singular | exactități | exactității |
plural | exactități | exactităților |