eventual definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeeventual
- Vezi aici mai multe rimeeventual
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuev
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cueve
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cual
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuual
EVENTUÁL, -Ă adj. Care se poate întâmpla; posibil, probabil. [Pron. -tu-al. / cf. fr. éventuel, it. eventuale < lat. eventus – întâmplare]. adjectiveventual
EVENTUÁL, -Ă adj. (și adv.) care se poate întâmpla; posibil, probabil. (< fr. éventuel) adjectiveventual
*eventuál, -ă adj. (fr. éventuel, it. eventuale, d. lat. eventus, întîmplare). Întîmplător, care depinde de întîmplare: ĭa-țĭ cortelu pentru vre-o ploaĭe eventuală. Adv. În mod eventual. adjectiveventual
eventuál (-tu-al) adj. m., pl. eventuáli; f. eventuálă, pl. eventuále adjectiveventual
eventual a. subordonat unui eveniment nesigur. adjectiveventual
EVENTUÁL, -Ă, eventuali, -e, adj. (Adesea adverbial) Care poate să se întâmple; posibil, probabil. [Pr.: -tu-al] – Din fr. éventuel. adjectiveventual
EVENTUÁL, -Ă, eventuali, -e, adj. Care poate să se întîmple, posibil (în viitor). Căpitanul voia să se asigure împotriva unor eventuale bănuieli de complicitate. REBREANU, P. S. 100. ◊ (Adverbial) Am să-ți trimit pachetul, eventual am să ți-l aduc chiar eu. – Pronunțat: -tu-al. adjectiveventual
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluieventual
| eventual adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | eventual | eventualul | eventuală | eventuala |
| plural | eventuali | eventualii | eventuale | eventualele | |
| genitiv-dativ | singular | eventual | eventualului | eventuale | eventualei |
| plural | eventuali | eventualilor | eventuale | eventualelor | |