eventual definitie

EVENTUÁL, -Ă adj. Care se poate întâmpla; posibil, probabil. [Pron. -tu-al. / cf. fr. éventuel, it. eventuale < lat. eventus – întâmplare]. adjectiveventual

EVENTUÁL, -Ă adj. (și adv.) care se poate întâmpla; posibil, probabil. (< fr. éventuel) adjectiveventual

*eventuál, -ă adj. (fr. éventuel, it. eventuale, d. lat. eventus, întîmplare). Întîmplător, care depinde de întîmplare: ĭa-țĭ cortelu pentru vre-o ploaĭe eventuală. Adv. În mod eventual. adjectiveventual

eventuál (-tu-al) adj. m., pl. eventuáli; f. eventuálă, pl. eventuále adjectiveventual

eventual a. subordonat unui eveniment nesigur. adjectiveventual

EVENTUÁL, -Ă, eventuali, -e, adj. (Adesea adverbial) Care poate să se întâmple; posibil, probabil. [Pr.: -tu-al] – Din fr. éventuel. adjectiveventual

EVENTUÁL, -Ă, eventuali, -e, adj. Care poate să se întîmple, posibil (în viitor). Căpitanul voia să se asigure împotriva unor eventuale bănuieli de complicitate. REBREANU, P. S. 100. ◊ (Adverbial) Am să-ți trimit pa­chetul, eventual am să ți-l aduc chiar eu. – Pronunțat: -tu-al. adjectiveventual

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluieventual

eventual  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular eventual eventualul eventua eventuala
plural eventuali eventualii eventuale eventualele
genitiv-dativ singular eventual eventualului eventuale eventualei
plural eventuali eventualilor eventuale eventualelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z