evaziv definitie

EVAZÍV, -Ă adj. (adesea adv.) Vag, neprecis, în doi peri. [< fr. évasif, cf. lat. evadere – a se libera]. adjectivevaziv

EVAZÍV, -Ă adj. (și adv.) vag, neprecis, în doi peri. (< fr. évasif) adjectivevaziv

*evazív, -ă adj. (d. lat. evásus, part. d. evádere, a evada). Care caută să scape, să eludeze: răspuns evaziv. Adv. În mod evaziv, nu categoric. adjectivevaziv

evazív adj. m., pl. evazívi; f. evazívă, pl. evazíve adjectivevaziv

evaziv a. ce servă a eluda: răspuns evaziv. adjectivevaziv

EVAZÍV, -Ă, evazivi, -e, adj. (Adesea adverbial) Care exprimă o atitudine vagă, neprecisă; ocolit. – Din fr. évasif. adjectivevaziv

EVAZÍV, -Ă, evazivi, -e, adj. (Despre manifestări ale oamenilor) Care nu exprimă o atitudine precisă, cate­gorică; vag, ocolit; în doi peri. Răspuns evaziv.Maria tresări îngîndurată și, cu un gest evaziv, care ar fi putut să fie un fel de răspuns, căută să se sprijine de pian. CAMIL PETRESCU, N. 132. ◊ (Adverbial) Răspunse evaziv. adjectivevaziv

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluievaziv

evaziv  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular evaziv evazivul evazi evaziva
plural evazivi evazivii evazive evazivele
genitiv-dativ singular evaziv evazivului evazive evazivei
plural evazivi evazivilor evazive evazivelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z