EVAZIONÍSM s.n. Tendință reacționară în artă, de a cultiva evadarea din realitatea vieții sociale. [Pron. -zi-o-. / cf. fr. évasionnisme]. substantiv neutruevazionism
EVAZIONÍSM s. n. 1. evaziune de la anumite obligații. 2. tendință în artă de a cultiva evadarea din realitatea vieții sociale. (< fr. évasionnisme) substantiv neutruevazionism
evazionísm (-zi-o-) s. n. substantiv neutruevazionism
evazionism substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | evazionism | evazionismul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | evazionism | evazionismului |
plural | — | — |