eucalipt definitie

EUCALÍPT s.m. Arbore uriaș din Australia, din frunzele și din scoarța căruia se extrage un ulei eteric și al cărui lemn, de o duritate excepțională, este folosit în construcții. [Pron. e-u-. / < fr. eucalyptus]. substantiv masculineucalipt

EUCALÍPT s. m. arbore gigant (sub)tropical, cu flori mici, verzi, și frunze persistente, din frunzele și scoarța căruia se extrag uleiuri folosite în farmacie și parfumerie, cu lemn, de o duritate excepțională. (< fr., lat. eucalyptus) substantiv masculineucalipt

eucalípt (e-u-) s. m., pl. eucalípți substantiv masculineucalipt

eucalipt m. arbore balzamic, originar din Oceania, crește repede și ajunge la o statură uriașă: lemnu-i servă la construirea corăbiilor și a obiectelor de tâmplărie, iar frunzele-i sunt întrebuințate ca astringent și febrifug. substantiv masculineucalipt

*eucalípt m. (lat. științific eucalyptus, d. vgr. eû, bine și kalyptós, acoperit, fiind-că limbu [!] caliceluĭ rămîne acoperit pînă după înflorire. V. apocalips). Un fel de copac mirtaceŭ balsamic gigantic. (Crește pin [!] Australia și a fost aclimatizat și´n Eŭropa, unde e întrebuințat la uscarea mlaștinilor. Frunzele luĭ îs astringente și febrifuge). substantiv masculineucalipt

EUCALÍPT, eucalipți, s. m. Gen de arbori giganți, tropicali și subtropicali, cu flori mici verzi și frunze persistente, din frunzele și scoarța cărora se extrag uleiuri eterice folosite în farmacie și în parfumerie, iar lemnul, rezistent și dur, se folosește în construcții (Eucalyptus); arbore din acest gen. [Pr.: e-u-] – Din fr., lat. eucalyptus. substantiv masculineucalipt

EUCALÍPT, eucalipți, s. m. Arbore gigantic din Australia, din frunzele și scoarța căruia se extrage un ulei întrebuințat în medicină; lemnul lui, foarte dur, se folosește în construcții (Eucalyptus globulus). Ca niște fluvii vegetale, eucalipții își revarsă în cer mărețele și nepotolitele lor torente. BOGZA, C. O. 91. – Pronunțat: e-u-. substantiv masculineucalipt