etimon definitie
- Vezi aici mai multe sinonime etimon
- Vezi aici mai multe rime etimon
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu et
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu eti
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu on
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu mon
ETIMÓN s.n. (Lingv.) Cuvânt de bază, de obicei dintr-o limbă străină, din care derivă un cuvânt al unei limbi. [Pl. -onuri, -oane. / < fr. étymon]. substantiv neutruetimon
ETIMÓN s. n. cuvânt de bază din care provine un cuvânt al unei limbi; etimologie (2). (< fr. étymon) substantiv neutruetimon
etimón s. n., pl. etimoáne substantiv neutruetimon
ETIMÓN, etimoane, s. n. Cuvânt (de obicei dintr-o limbă străină) din care provine un anumit cuvânt al unei limbi; etimologie (3). – Din fr. étymon. substantiv neutruetimon
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluietimon
| etimon substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | etimon | etimonul |
| plural | etimoane | etimonurile | |
| genitiv-dativ | singular | etimon | etimonului |
| plural | etimonuri | etimoanelor | |