ERONÁT, -Ă adj. Greșit, inexact. [Cf. fr. erroné]. adjectiv eronat
*eronát, -ă adj. (cuv. greșit format d. fr. erroné, it. erróneo, d. lat. erróneus, vagabond. Cp. cu cutanat). Barb. Greșit, cu erorĭ: propozițiune eronată. adjectiv eronat
eronát adj. m., pl. eronáți; f. eronátă, pl. eronáte adjectiv eronat
ERONÁT, -Ă, eronați, -te, adj. Greșit, inexact, neadevărat, incorect (1). – Din fr. erroné. adjectiv eronat
ERONÁT, -Ă, eronați, -te, adj. Greșit, inexact, neadevărat. L-a rugat să-i scrie pentru a rectifica o dată eronată dintr-un roman istoric. C. PETRESCU, O. P. II 190. Ceea ce nu se prețuiește în Moldova... sînt sistemele pedantice și eronate, anahronismele care se impun în numele științei. RUSSO, S. 162. adjectiv eronat
| eronat adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | eronat | eronatul | eronată | eronata |
| plural | eronați | eronații | eronate | eronatele | |
| genitiv-dativ | singular | eronat | eronatului | eronate | eronatei |
| plural | eronați | eronaților | eronate | eronatelor | |