reduceri si promotii 2018
Definitie erbivor - ce inseamna erbivor - Dex Online

erbivor definitie

ERBIVÓR, -Ă adj. Care se nutrește cu ierburi. // s.n.pl. Ordin de mamifere care se hrănesc numai cu plante; (la sg.) animal din acest ordin. [< fr. herbivore, cf. lat. herba – iarbă, vorare – a mânca]. adjectiv erbivor

ERBIVÓR, -Ă I. adj., s. n. (mamifer) care se hrănește cu ierburi. II. s. n. pl. ordin de mamifere care se hrănesc numai cu vegetale. (< fr. herbivore/s/) adjectiv erbivor

erbivor, -ă, erbivori, -e s. m., s. f. vegetarian. adjectiv erbivor

*erbivór, -ă adj. (nlat. herbi-vorus, d. lat. herba, ĭarbă, și vorus din carni-vorus). Care se nutrește cu ĭarbă, cu substanțe vegetale, ca vitele. adjectiv erbivor

erbivór1 adj. m., pl. erbivóri; f. erbivóră, pl. erbivóre adjectiv erbivor

erbivór2 s. n., pl. erbivóre adjectiv erbivor

erbivor a. care se nutrește cu ierburi și cu substanțe vegetale: calul este erbivor. adjectiv erbivor

ERBIVÓR, -Ă, erbivori, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care se hrănește numai cu plante. 2. S. n. (La pl.) Ordin de mamifere care se hrănesc numai cu plante; (și la sg.) animal din acest ordin. – Din fr. herbivore. adjectiv erbivor

ERBIVÓR, -Ă, erbivori, -e, adj. (Zool.; despre animale) Care se hrănește numai cu plante, în special cu iarbă. adjectiv erbivor

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului erbivor

erbivor   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular erbivor erbivorul erbivo erbivora
plural erbivori erbivorii erbivore erbivorele
genitiv-dativ singular erbivor erbivorului erbivore erbivorei
plural erbivori erbivorilor erbivore erbivorelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z