reduceri si promotii 2018
Definitie epură - ce inseamna epură - Dex Online

epură definitie

EPÚRĂ s.f. Reprezentare la scară, prin linii geometrice, a unui obiect oarecare. ♦ Desen realizat după o schiță. {< fr. épure]. substantiv feminin epură

EPÚRĂ s. f. desen liniar care reprezintă la scară, pe unul sau mai multe planuri, proiecțiile diferitelor părți ale unei figuri cu trei dimensiuni. (< fr. épure) substantiv feminin epură

*epúră f., pl. e (fr. épure, d. épurer, a epura). Desemn [!] în mare al unuĭ edificiŭ, al uneĭ mașinĭ executat pe un zid orĭ pe sol. Desemn terminat, în opoz. cu crochiŭ. substantiv feminin epură

epúră s. f., g.-d. art. epúrei; pl. epúre substantiv feminin epură

EPÚRĂ, epure, s. f. Desen liniar care reprezintă în proiecții diferitele părți ale unei mașini, ale unei case etc. ♦ Reprezentare grafică precisă în scopul rezolvării unei probleme cu ajutorul construcțiilor geometrice. ♦ Diagramă. – Din fr. épure. substantiv feminin epură

EPÚRĂ, epure, s. f. (Geom.) Desen liniar care repre­zintă în proiecții diferitele părți ale unei mașini, ale unei case etc. ♦ Reprezentare grafică precisă în scopul re­zolvării unei probleme cu ajutorul construcțiilor geo­metrice. ♦ Diagramă. substantiv feminin epură

epurá (a ~) vb., ind. prez. 3 epureáză verb tranzitiv epura

EPURÁ vb. I. tr. 1. A curăța (o soluție etc.) de substanțele sau de corpurile nefolositoare sau dăunătoare. 2. A îndepărta (dintr-o instituție, o întreprindere etc.) elementele necorespunzătoare etc. [< fr. épurer]. verb tranzitiv epura

EPURÁ vb. tr. 1. a curăța de substanțele, de corpurile nefolositoare ori dăunătoare, a purifica apa, spre a o face potabilă. 2. a îndepărta dintr-o instituție, întreprindere etc. elementele necorespunzătoare; a concedia; (fam.) a exclude; (cu privire la fondul unei biblioteci) a îndepărta cărțile necorespunzătoare din punct de vedere științific sau politic. (< fr. épurer) verb tranzitiv epura

EPURÁ, epurez, vb. I. Tranz. 1. A curăța un amestec, o soluție etc. de substanțele sau de corpurile nefolositoare sau dăunătoare. 2. Fig. A îndepărta elementele necorespunzătoare dintr-o instituție, întreprindere, organizație etc. – Din fr. épurer. verb tranzitiv epura

EPURÁ, epurez, vb. I. Tranz. 1. A curăța un amestec, o soluție etc. de substanțele sau de corpurile nefolositoare sau dăunătoare. 2. A curăța, a întări o instituție, o întreprindere etc. prin îndepărtarea elementelor necorespunzătoare, nedemne, dăunătoare sau dușmănoase. ♦ (Cu privire la fondul unei biblioteci) A îndepărta cărțile dăunătoare sau necorespunzătoare din punct de vedere științific. verb tranzitiv epura

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului epură

epură   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular epu epura
plural epure epurele
genitiv-dativ singular epure epurei
plural epure epurelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z