epitrahil definitie

credit rapid online ifn

patrahír n., pl. e (ngr. patrahili, mgr. epitrahtlion, vgr. epitrahélion, d. ept, pe, și tráhelos, ceafă: vsl. ĭepitrahilĭ și petrahilŭ, rus. epitrahilĭ). O insignă a preutuluĭ [!] ortodox cînd oficiază. (Consistă dintr´o bandă brodată, lată de vre-o 40 c.m. și pe care preutu șĭ-o atîrnă pe pept [!]). Vechĭ și petrahíl, -ír, patrahil. Vest și patrafir. Ca neol. și epitrahil. V. căcĭulă. substantiv neutrupatrahir

*epitrahíl, V. patrahir. substantiv neutruepitrahil

credit rapid online ifn

epitrahil n. V. patrafir. substantiv neutruepitrahil

EPITRAHÍL s. n. v. patrafir. substantiv neutruepitrahil

EPITRAHÍL, epitrahile, s. n. Patrafir. Omoforul, rucavițele, tiara, epitrahilul, sita și cîrja vin de la Dosithei. ARGHEZI, P. T. 25. Epitrahilul de mătase pe care se vede figurat chiar banul Barbu cu portul călugăresc de pe atunci. ODOBESCU, S. I 335. substantiv neutruepitrahil

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiepitrahil

epitrahil  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular epitrahil epitrahilul
plural epitrahile epitrahilele
genitiv-dativ singular epitrahil epitrahilului
plural epitrahile epitrahilelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z