epitrafil definitie

epitrafíl (-le), s. n. – Obiect din odăjdiile bisericești în formă de fîșie lungă de stofă, cu motive religioase brodate, purtat de preoți cînd oficiază slujba. – Var. epitrahil, epitrafir, patrafir, patrahir. Mr. pitrăhile. Ngr. (ἐ)πιτραχέλη(ον). Sec. XVII. temporarepitrafil