EPIPEDÓN s. n. orizont (4) care se formează la suprafața solului prin acumularea materiei organice sau aluvionare. (< fr. épipédon) substantiv neutruepipedon
epipedon substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | epipedon | epipedonul |
plural | epipedonuri | epipedonurile | |
genitiv-dativ | singular | epipedon | epipedonului |
plural | epipedonuri | epipedonurilor |