EPIGÉU, -ÉE adj. (Despre animale, plante; op. hipogeu) Care trăiește la suprafața pământului. ♦ (Despre un mod de germinație) În care cotiledoanele sunt la suprafața pământului. [< fr. épigé, cf. gr. epi – pe, ge – pământ]. adjectivepigeu
EPIGÉU, -ÉE adj. (despre animale, plante) care trăiește, crește la suprafața solului. (< fr. épigé) adjectivepigeu
epigeu adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | epigeu | epigeul | epigee | epigeea |
plural | epigei | epigeii | epigee | epigeele | |
genitiv-dativ | singular | epigeu | epigeului | epigee | epigeei |
plural | epigei | epigeilor | epigee | epigeelor |