EPIFÍT, -Ă adj. (Despre plante) Care trăiește pe suprafața altor plante, pe care le folosește numai ca sprijin. [< fr. épiphyte, cf. gr. epi – pe, phyton – plantă]. adjectivepifit
EPIFÍT, -Ă adj., s. f. (plantă) care crește pe suprafața altor plante, doar ca suport. (< fr. épiphyte) adjectivepifit
*epifít, -ă adj. (vgr. epíphytos, răsădit pe). Bot. Care crește lipit orĭ agățat de copacĭ (ca mușchĭu saŭ vanilia), dar nu parazit. V. liană. adjectivepifit
epifít adj. m., pl. epifíți; f. epifítă, pl. epifíte adjectivepifit
EPIFÍT, -Ă, epifiți, -te, adj. (Despre plante; și substantivat) Care trăiește fixat pe altă plantă fără a fi parazit, aceasta servindu-i numai ca sprijin. – Din fr. épiphyte. adjectivepifit
epifit adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | epifit | epifitul | epifită | epifita |
plural | epifiți | epifiții | epifite | epifitele | |
genitiv-dativ | singular | epifit | epifitului | epifite | epifitei |
plural | epifiți | epifiților | epifite | epifitelor |