epidermo definitie

EPIDÉRMĂ s.f. Membrană care acoperă derma și formează împreună cu aceasta pielea. ♦ Țesut protector al plantelor, format dintr-un strat de celule așezate la exterior. [Var. epiderm s.n. / < fr. épiderme, cf. gr. epi – deasupra, derma – piele]. substantiv femininepidermă

EPIDÉRMĂ s. f. 1. epiteliu care acoperă derma, formând cu aceasta pielea. 2. țesut protector al plantelor, dintr-un strat de celule la exterior. (< fr. épiderme, lat. epidermis) substantiv femininepidermă

*epidérmă f., pl. e (fr. ’epiderme, lat. epidermis, d. vgr. epidermís, -ídos, derivat d. dérma, pele [!]). Anat. Stratu semitransparent care acopere [!] pelea animalelor. Fig. Parte iritabilă, sensibilă: a avea epiderma sensibilă. Bot. Membrană transparentă care acopere toate părțile unuĭ vegetal expuse la aer. substantiv femininepidermă

epidérmă s. f., g.-d. art. epidérmei; pl. epidérme substantiv femininepidermă

epidermă f. 1. membrană transparentă ce acopere pielea; 2. fig. pătură exterioară, suprafață: epiderma globului pământesc. substantiv femininepidermă

EPIDÉRMĂ, epiderme, s. f. 1. Epiteliu care acoperă corpul omului și al animalelor superioare, având la animalele nevertebrate un singur strat de celule, iar la vertebrate mai multe straturi. 2. Țesut vegetal exterior de protecție al plantelor, format de obicei dintr-un singur strat de celule. – Din fr. épiderme, lat. epidermis. substantiv femininepidermă

EPIDÉRMĂ, epiderme, s. f. Strat exterior, superfi­cial, care acoperă derma și formează, împreună cu aceasta, pielea care învelește corpul omului și al animalelor superioare. ♦ Țesutul exterior de protecție al plantelor, format de cele mai multe ori dintr-un singur strat de celule. substantiv femininepidermă