EPICRÁNIU s.n. Structură care acoperă craniul. [Pron. -niu. / < fr. épicrâne, cf. gr. epi – deasupra, kranion – craniu]. substantiv neutruepicraniu
*epicrániŭ n. (vgr. epí-kranon). Anat. Totalitatea părților care acopere [!] craniu. substantiv neutruepicraniŭ
epicraniu substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | epicraniu | epicraniul |
plural | epicranii | epicraniile | |
genitiv-dativ | singular | epicraniu | epicraniului |
plural | epicranii | epicraniilor |