EPICIZÁ vb. tr. a da un caracter epic; a exprima, a expune în formă epică. (< epic + -iza) verb tranzitivepiciza
epicizare | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | epicizare | epicizarea |
plural | epicizări | epicizările | |
genitiv-dativ | singular | epicizări | epicizării |
plural | epicizări | epicizărilor |