EPICÉN adj.n. (Despre substantive nume de ființe) Care are o formă unică pentru masculin și feminin. [< fr. épicène, cf. gr. epikoinos – comun]. substantiv neutruepicen
EPICÉN adj. (despre substantive nume de ființe) care are o formă unică pentru masculin și feminin. (< fr. épicène, lat. epicoenus, gr. epikoinos) substantiv neutruepicen
*epicén, -ă adj. (vgr. epí-koinos. V. cenobiŭ). Gram. Se zice despre substantivele care aŭ aceĭașĭ formă p. masculin și feminin, ca copil, vultur, dihor. substantiv neutruepicen
!epicén (substantiv ~) adj. m.; pl. f. epicéne substantiv neutruepicen
EPICÉN, epicene, adj. (Despre substantive nume de ființe) Care are aceeași formă pentru indicarea ambelor sexe. – Din fr. épicène, lat. epicoenus. substantiv neutruepicen
EPICÉN, epicene, adj. n. (Despre substantive nume de ființe) Care are aceeași formă pentru desemnarea ambelor sexe. «Bîtlan», «privighetoare»,«papagal» sînt substantive epicene. substantiv neutruepicen
epicen substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | epicen | epicenul |
plural | epicene | epicenele | |
genitiv-dativ | singular | epicen | epicenului |
plural | epicene | epicenelor |