ENDOCÁRP s.n. (Bot.) Învelișul tare al seminței unor fructe; stratul cel mai dinăuntru al pericarpului. [< fr. endocarpe, cf. gr. endon – înăuntru, karpos – fruct]. substantiv neutruendocarp
ENDOCÁRP s. b. strat intern al pericarpului care protejează sămânța unor fructe. (< fr. endocarpe) substantiv neutruendocarp
endocárp s. n., pl. endocárpuri substantiv neutruendocarp
ENDOCÁRP, endocarpuri, s. n. Stratul intern al pericarpului care protejează sămânța unor fructe. – Din fr. endocarpe. substantiv neutruendocarp
ENDOCÁRP, endocarpuri, s. n. (Bot.) Țesut vîrtos care îmbracă sămînța unor fructe (ca: prunele, cireșele etc.). V. pericarp. substantiv neutruendocarp
endocarp substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | endocarp | endocarpul |
plural | endocarpuri | endocarpurile | |
genitiv-dativ | singular | endocarp | endocarpului |
plural | endocarpuri | endocarpurilor |