emonda definitie

credit rapid online ifn

EMONDÁ, emondéz, vb. I. Tranz. A curăța arborii de crăci în perioada de creștere pentru a stimula dezvoltarea lor în înălțime. (cf. fr. émonder, lat. emundare) verb tranzitivemonda

EMONDÁ vb. I. tr. A curăța arborii de crăci. [< fr. émonder, cf. lat. emundare – a curăța]. verb tranzitivemonda

credit rapid online ifn

*emondá (a ~) (a curăța arborii de crengi) vb., ind. prez. 3 emondeáză verb tranzitivemonda

EMONDÁ, emondez, vb. I. Tranz. A tăia ramurile de pe trunchiurile arborilor în perioada de creștere pentru a stimula dezvoltarea lor în înălțime. – Din fr. émonder. verb tranzitivemonda

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiemonda

emonda  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)emonda emondare emondat emondând singular plural
emondând emondați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) emondez (să)emondez emondam emondai emondasem
a II-a (tu) emondezi (să)emondezi emondai emondași emondaseși
a III-a (el, ea) emondea (să)emondai emonda emondă emondase
plural I (noi) emondăm (să)emondăm emondam emondarăm emondaserăm
a II-a (voi) emondați (să)emondați emondați emondarăți emondaserăți
a III-a (ei, ele) emondea (să)emondeze emondau emonda emondaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z