emolument definitie

EMOLUMÉNT s.n. (Latinism) Profit, avantaj. [< lat. emolumentum, cf. fr. émolument]. substantiv neutruemolument

EMOLUMÉNT s. n. 1. (jur.) parte a unei succesiuni sau a unei comunități. 2. profit, avantaj. (< fr. émolument, lat. emolumentum) substantiv neutruemolument

*emolumént n., pl. e (lat. emolumentum, avantaj, folos, d. é-molo, e-mólere, a măcina tot, care vine d. mola, moară). Avantaj, profit, folos. Pl. Apuntamente, leafă. substantiv neutruemolument

emolumént s. n., pl. emoluménte substantiv neutruemolument

EMOLUMÉNT, emolumente, s. n. Profit, avantaj. – Din lat. emolumentum, fr. émolument. substantiv neutruemolument

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiemolument

emolument  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular emolument emolumentul
plural emolumente emolumentele
genitiv-dativ singular emolument emolumentului
plural emolumente emolumentelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z