emanat definitie

credit rapid online ifn

EMANÁ vb. I. 1. tr. A degaja, a exala. 2. intr. A proveni, a-și trage originea. [P.i. emán și -nez. / < fr. émaner, it., lat. emanare]. adjectivemana

EMANÁT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care este un produs al unor evenimente politice la care nu a avut nici o contribuție, nici un merit, dar de care beneficiază. (< emana) adjectivemanat

credit rapid online ifn

emanat, -ă,, emanați, -te s. m., s,f. (pub., peior.) persoană ajunsă în mod misterios într-o funcție importantă după revoluția din decembrie 1989. adjectivemanat

*emán și -éz, a v. intr. (lat. e-máno, -áre). Provin, ĭes, decurg: toate lucrurile și ființele emană de la Dumnezeŭ. V. tr. Scot, răspîndesc: florile emană miros. verb tranzitiveman

EMANÁ vb. I. 1. tr. A degaja, a exala. 2. intr. A proveni, a-și trage originea. [P.i. emán și -nez. / < fr. émaner, it., lat. emanare]. verb tranzitivemana

EMANÁ vb. I. tr. 1. a degaja un gaz, un miros etc.; a exala. 2. a transmite, a remite. II. intr. 1. a proveni, a-și avea originea. 2. a (se) produce. (< fr. émaner, lat. emanare) verb tranzitivemana

emaná (a ~) vb., ind. prez. 3 emánă verb tranzitivemana

emanà v. 1. a se scurge, a se exala din: parfumul ce emană din flori; 2. a proveni, a-și trage originea: orice ființă emană dela Ființa supremă. verb tranzitivemanà

EMANÁ, emán, vb. I. 1. Tranz. A emite, a degaja, a răspândi un gaz, vapori, un miros etc.; a exala. 2. Intranz. A proveni, a veni de la...; a izvorî, a-și avea originea. – Din fr. émaner, lat. emanare. verb tranzitivemana

EMANÁ, emán, vb. I. 1. Tranz. A degaja. Florile emană parfum. 2. Intranz. A proveni, a veni de la..., a izvorî, a-și avea originea. Decizia emană de la minister.Societatea Academică și-a făcut iluziune cum că dînsa va putea în fiecare sesiune anuală să revază și să corecteze lucrarea de peste an a comisiunii emanate din sînu-i. ODOBESCU, S. II 388. verb tranzitivemana

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiemanat

emanat  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular emanat emanatul emana emanata
plural emanați emanații emanate emanatele
genitiv-dativ singular emanat emanatului emanate emanatei
plural emanați emanaților emanate emanatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z