electrocutare definitie
- Vezi aici mai multe rimeelectrocutare
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuel
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuele
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cure
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuare
ELECTROCUTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) electrocuta și rezultatul ei; electrocuțiune; electrotraumatism. [< electrocuta]. substantiv femininelectrocutare
electrocutáre s. f., g.-d. art. electrocutắrii; pl. electrocutắri substantiv femininelectrocutare
ELECTROCUTÁRE, electrocutări, s. f. Faptul de a (se) electrocuta; străbatere a unui organism viu de către un curent electric de intensitate capabilă să-i provoace o vătămare sau chiar moartea. – V. electrocuta. substantiv femininelectrocutare
ELECTROCUTÁRE, electrocutări, s. f. Faptul de a electrocuta (sau de a fi electrocutat); executarea unui condamnat prin curent electric foarte puternic. Soții Rosenberg, doi oameni nevinovați, – au fost condamnați la moarte prin electrocutare pentru că au luptat alături de oamenii cinstiți din lumea întreagă pentru pace și libertate. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2563. substantiv femininelectrocutare
*electrocuțiúne f. (electric și cut din execuțiune; fr. électrocution). Omorîre pin [!] electricitate. substantiv femininelectrocuțiune
ELECTROCUTÁ vb. I. tr., refl. A (se) omorî cu ajutorul unui curent electric. [< fr. électrocuter]. verb tranzitivelectrocuta
ELECTROCUTÁ vb. tr., refl. a (se) accidenta, a (se) omorî, ca urmare a trecerii curentului electric prin corp. (< fr. électrocuter) verb tranzitivelectrocuta
electrocutá (a ~) vb., ind. prez. 3 electrocuteáză verb tranzitivelectrocuta
ELECTROCUTÁ, electrocutez, vb. I. Tranz. și refl. A omorî sau a muri prin electrocutare. – Din fr. électrocuter. verb tranzitivelectrocuta
ELECTROCUTÁ, electrocutez, vb. I. Tranz. A ucide sau a răni prin curent electric; a executa (un condamnat) cu ajutorul curentului electric. verb tranzitivelectrocuta
*electrocutéz v. tr. (din electric și cut din execut). Omor pin [!] electricitate (trăsnesc). V. curentez. verb tranzitivelectrocutez
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluielectrocutare
| electrocutare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | electrocutare | electrocutarea |
| plural | electrocutări | electrocutările | |
| genitiv-dativ | singular | electrocutări | electrocutării |
| plural | electrocutări | electrocutărilor | |