egolatru definitie

credit rapid online ifn

EGOLÁTRU, -Ă adj. (Rar) Stăpânit de egolatrie; egoist, egotist. [Cf. lat. ego – eu, după idolatru]. adjectivegolatru

EGOLÁTRU, -Ă adj., s. m. f. (om) stăpânit de egolatrie. (< ego- + -latru) adjectivegolatru

credit rapid online ifn

egolátru (-la-tru) adj. m., pl. egolátri; f. egolátră, pl. egolátre adjectivegolatru

EGOLÁTRU, -Ă, egolatri, -e, adj. Stăpânit de egolatrie. – Cf. lat. ego (după idolatru). adjectivegolatru

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiegolatru

egolatru  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular egolatru egolatrul egolatră egolatra
plural egolatri egolatrii egolatre egolatrele
genitiv-dativ singular egolatru egolatrului egolatre egolatrei
plural egolatri egolatrilor egolatre egolatrelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z