ĭeftinătáte f. Calitatea de a fi ĭeftin. Vechĭ. Belșug. Îndurare, milă. – Vechĭ eft-. La Cor. eftenșug. substantiv femininĭeftinătate
eftinătate | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | eftinătate | eftinătatea |
plural | eftinătăți | eftinătățile | |
genitiv-dativ | singular | eftinătăți | eftinătății |
plural | eftinătăți | eftinătăților |