EFRACTÓR s.m. Infractor care a comis o spargere. [< fr. effracteur]. substantiv masculin și femininefractor
EFRACTÓR, -OÁRE s. m. f. infractor care a comis o spargere. (< fr. effracteur) substantiv masculin și femininefractor
efractór (e-frac-) s. m., pl. efractóri substantiv masculin și femininefractor
EFRACTÓR, -OÁRE, efractori, -oare, s. m. și f. Persoană care a comis o efracție. – Din fr. effracteur. substantiv masculin și femininefractor
efractoáre (e-frac-) s. f., g.-d. art. efractoárei; pl. efractoáre substantiv masculin și femininefractoare
efractor substantiv masculin și feminin | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | efractor | efractorul | efractoare | efractoarea |
plural | efractori | efractorii | efractoare | efractoarele | |
genitiv-dativ | singular | efractor | efractorului | efractoare | efractoarei |
plural | efractori | efractorilor | efractoare | efractoarelor |