www.ReduPedia.ro
Definitie efracție - ce inseamna efracție - Dex Online

efracție definitie

EFRÁCȚIE s.f. Spargere făcută cu intenția de a fura. [Gen. -iei, var. efracțiune s.f. / cf. fr. effraction, lat. effractio]. substantiv feminin efracție

EFRÁCȚIE s. f. spargere cu intenția de a fura. (< fr. effraction, lat. effractio) substantiv feminin efracție

efrácție (e-frac-ți-e) s. f., art. efrácția (-ți-a), g.-d. art. efrácției; pl. efrácții, art. efrácțiile (-ți-i-) substantiv feminin efracție

EFRÁCȚIE, efracții, s. f. Spargere a zidurilor, forțare a încuietorilor sau a oricărui dispozitiv de închidere, pentru săvârșirea unei infracțiuni. [Var.: efracțiúne s. f.] – Din fr. effraction. substantiv feminin efracție

EFRÁCȚIE s. f. Spargere a unei uși, broaște, ferestre etc. făcută cu scopul de a jefui. ◊ (Jur.) Furt prin efracție = furt prin spargere. substantiv feminin efracție

efracțiúne f. (după fracțiune, d. lat. ef-fringere, fractum, a frînge, a sparge; fr. effraction). Jur. Spargere făcută cu intențiunea de a fura: furtu cu efracțiune e calificat ca crimă. – Și -ácție. substantiv feminin efracțiune

efracțiune f. spargere făcută cu gândul de a fura. substantiv feminin efracțiune

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului efracție

efracție   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular efracție efracția
plural efracții efracțiile
genitiv-dativ singular efracții efracției
plural efracții efracțiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z