eficiență definitie

EFICIÉNT, -Ă adj. Care-și face efectul; care produce un anumit efect (folositor); eficace. [Pron. -ci-ent. / < fr. efficient]. adjectiveficient

EFICIÉNT, -Ă adj. eficace. ◊ pozitiv, sigur. (< fr. efficient, lat. efficiens) adjectiveficient

*eficient, -ă adj. (lat. effíciens, -éntis, d. effícere, a face, a îndeplini. V. suficient). Care produce un efect: soarele e cauza eficientă a călduriĭ. adjectiveficient

eficiént (-ci-ent) adj. m., pl. eficiénți; f. eficiéntă, pl. eficiénte adjectiveficient

eficient a. care produce un efect sigur: cauză eficientă. adjectiveficient

EFICIÉNT, -Ă, eficienți, -te, adj. (Rar) Care-și produce efectul; folositor, eficace. – Pronunțat: -ci-ent. adjectiveficient

EFICIÉNT, -Ă, eficienți, -te, adj. Eficace. [Pr.: -ci-ent] – Din fr. efficient, lat. efficiens, -ntis. adjectiveficient

EFICIÉNȚĂ s.f. Faptul de a fi eficient; eficacitate. [< fr. efficience, lat. efficientia]. substantiv feminineficiență

EFICIÉNȚĂ s. f. eficacitate; randament. ♦ ~ economică = raportul dintre rezultatele obținute în activitatea economică și eforturile depuse. (< fr. efficience, lat. efficientia) substantiv feminineficiență

eficiénță (-ci-en-) s. f., g.-d. art. eficiénței; pl. eficiénțe substantiv feminineficiență

EFICIÉNȚĂ, eflciențe, s. f. Eficacitate. [Pr.: -ci-en-] – Din fr. efficience. substantiv feminineficiență

EFICIÉNȚĂ, eficiențe, s. f. Faptul de a fi eficient; efect util, activ; eficacitate. – Pronunțat: -ci-en-. substantiv feminineficiență

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluieficiență

eficiență   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular eficiență eficiența
plural eficiențe eficiențele
genitiv-dativ singular eficiențe eficienței
plural eficiențe eficiențelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z