eficiență definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeeficiență
- Vezi aici mai multe rimeeficiență
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuef
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuefi
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuță
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cunță
EFICIÉNT, -Ă adj. Care-și face efectul; care produce un anumit efect (folositor); eficace. [Pron. -ci-ent. / < fr. efficient]. adjectiveficient
*eficient, -ă adj. (lat. effíciens, -éntis, d. effícere, a face, a îndeplini. V. suficient). Care produce un efect: soarele e cauza eficientă a călduriĭ. adjectiveficient
eficiént (-ci-ent) adj. m., pl. eficiénți; f. eficiéntă, pl. eficiénte adjectiveficient
eficient a. care produce un efect sigur: cauză eficientă. adjectiveficient
EFICIÉNT, -Ă, eficienți, -te, adj. (Rar) Care-și produce efectul; folositor, eficace. – Pronunțat: -ci-ent. adjectiveficient
EFICIÉNT, -Ă, eficienți, -te, adj. Eficace. [Pr.: -ci-ent] – Din fr. efficient, lat. efficiens, -ntis. adjectiveficient
EFICIÉNȚĂ s.f. Faptul de a fi eficient; eficacitate. [< fr. efficience, lat. efficientia]. substantiv feminineficiență
EFICIÉNȚĂ s. f. eficacitate; randament. ♦ ~ economică = raportul dintre rezultatele obținute în activitatea economică și eforturile depuse. (< fr. efficience, lat. efficientia) substantiv feminineficiență
eficiénță (-ci-en-) s. f., g.-d. art. eficiénței; pl. eficiénțe substantiv feminineficiență
EFICIÉNȚĂ, eflciențe, s. f. Eficacitate. [Pr.: -ci-en-] – Din fr. efficience. substantiv feminineficiență
EFICIÉNȚĂ, eficiențe, s. f. Faptul de a fi eficient; efect util, activ; eficacitate. – Pronunțat: -ci-en-. substantiv feminineficiență
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluieficiență
| eficiență | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | eficiență | eficiența |
| plural | eficiențe | eficiențele | |
| genitiv-dativ | singular | eficiențe | eficienței |
| plural | eficiențe | eficiențelor | |