EFEMERITÁTE s.f. (Rar) Însușirea a ceea ce este efemer. [Cf. it. efemerità]. substantiv feminin efemeritate
EFEMERITÁTE s. f. caracter efemer. (< it. efemerita) substantiv feminin efemeritate
| efemeritate substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | efemeritate | efemeritatea |
| plural | efemerități | efemeritățile | |
| genitiv-dativ | singular | efemerități | efemerității |
| plural | efemerități | efemerităților | |